Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
COSMOPOLÍT, -Ă, cosmopoliți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care aparține cosmopolitismului, privitor la cosmopolitism; care manifestă cosmopolitism. ♦ (Ieșit din uz) Care era atras de tot ce era străin. 2. Care ține de mai multe culturi, comun mai multor țări sau tuturor țărilor; universal. ♦ Pestriț, amestecat (prin prezența mai multor nationalități și limbi). Oraș cosmopolit. – Din fr. cosmopolite. Cf. (pt. sensul 1) rus. kosmopolit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COSMOPOLÍT, -Ă adj. 1. (Adesea s.) Referitor la cosmopolitism; cu manifestări de cosmopolitism. 2. (În faza preimperialistă) Care ține de mai multe culturi, comun mai multor țări; universal. ♦ (Despre orașe etc.) Pestriț, amestecat (prin componența populației și prin varietatea limbilor vorbite). ♦ (Despre plante) Care are o largă răspândire geografică. [Cf. fr. cosmopolite, it. cosmopolita, gr. kosmopolites < kosmos – univers, polites – cetățean].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COSMOPOLÍT, -Ă adj. 1. (și s.) referitor la cosmopolitism; cu manifestări de cosmopolitism. 2. care ține de mai multe culturi, comun mai multor țări; universal. ◊ (despre orașe etc.) pestriț, amestecat. 2. (despre plante, animale) cu o largă răspândire geografică; ubicvist (1). (< fr. cosmopolite, /1/ rus. kosmopolit)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cosmopolít adj. m., s. m., pl. cosmopolíți; f. sg. cosmopolítă, pl. cosmopolíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
COSMOPOLÍT1 ~tă (~ți, ~te) 1) Care ține de cosmopolitism; propriu cosmopolitismului. Concepție ~tă. 2) Care cuprinde persoane originare din toate țările; populat de naționalități diferite. Oraș ~. /<fr. cosmopolite
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COSMOPOLÍT2 ~tă (~ți, ~te) m. și f. Adept al cosmopolitismului. /<fr. cosmopolite
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
cozmopolít, -ă s. și adj. (vgr. kosmopolites, d. kósmos, lume, și polites, cetățean). Cetățean al lumiĭ întregĭ, ca și cum toate țările ar fi țara ta. Care n´are patrie fixă și se mută de colo colo. Compus din multe națiunĭ: în orașele marĭ e multă populațiune cozmopolită.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)