Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
COSÓR, cosoare, s. n. 1. Cuțit scurt, cu vârful încovoiat, întrebuințat în viticultură și în pomicultură. 2. Plantă erbacee acvatică, cu tulpină lungă și subțire, cu flori unisexuate, solitare și cu fructe ovale prevăzute cu spini (Ceratophyllum demersum). – Din sl. kosorĩ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COSÓR s. 1. (reg.) rizacă, sabiță, târpan. (~ pentru tăiat stuful.) 2. v. brădiș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cosór (cosoáre), s. n.1. Cuțit scurt. – 2. Plantă (Ceratophyllum demersum). – 3. Varietate de aloe (Stratiodes aloides). – 4. (Arg.) Membru viril. – Mr., megl. cosor. Sl. kosorĭ, der. de la kosa „coasă” (Miklosich, Lexicon, 305; Cihac, II, 74; Conev 66; Vaillant, BL, XIV, 14); cf. bg. koser, sb. kòsor, slov. kosêr, rus. kosorĭ.Der. cosori (var. încosori), vb. (a tăia; a lovi; a îmboldi, a ațîța, a irita; Arg., a copula).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
cosór s. n., pl. cosoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
1) cosór m. ca plantă și n. ca desiș (cp. cu vsl. kosa, coamă, cosiță, păr). O plantă care crește foarte deasă în apa bălților (ceratophyllum demersum și c. submersum).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
2) cosór n., pl. oare (vsl. kosorĭ, d. kósa, coasă; bg. kóser, rus. kosýrĭ; ung. koszor, kocsor). Un fel de cuțit încovoĭat de tăĭat vița de vie ș. a.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COSÓR1 ~oáre n. Cuțit cu lama scurtă și încovoiat la vârf, folosit în viticultură și pomicultură. /<sl. kosori
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COSÓR2 ~i m. Specie de plante acvatice cu tulpina foarte lungă, servind drept hrană animalelor din lacuri și bălți. /<sl. kosori
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)