COTÓI, cotoi, s. m. Masculul pisicii; motan, cotoc. – Probabil din *cot(< sl. kotŭ „pisică”) + suf. -oi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COTÓI s. v. motan.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
COTÓI s. v. braț, crac, margine, mănușă, mână, mâner, pervaz, spetează.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cotói2, cotoáie, s.n. (reg.) 1. picior de pasăre friptă; copan, coapsă, tâmp, artig, ciric. 2. (la om) partea piciorului până la genunchi. 3. ciolan.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cotói3, cotoáie, s.n. (reg.) 1. parte a căruței; cotóci, cotógi, mănuși, stâlpușori. 2. (la pl.) brațele ferestrăului.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cotói (motan) s. m., pl. cotói, art. cotóii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cotói (instrument, os, copan) s. n., pl. cotoáie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
1) cotóĭ m., pl. tot așa (bg. kot, koták, cotoĭ, germ. kater, cotoĭ, katze, pisică, it. gatto, -a, pv. cat, -a, fr. chat, chatte, ngr. gáta, káta; lat. cattus, -a, pisică. V. coteĭ). Vest. Motan. S. n., pl. oaĭe. Vechĭ. P. P. Ancoră. Cotoc (s. n.).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
2) cotóĭ n., pl. oaĭe (rudă cu cotonog). Vest. Copan, but de pasăre.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COTÓI ~ m. Mascul al pisicii; motan; pisoi; cotoșman. ◊ A avea ochi de ~ a avea privirea vicleană. A umbla ca un ~ a nu se ocupa cu nimic serios; a hoinări. [Sil. co-toi] /cot + suf. ~oi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
coțói, coțói, s.m. (reg.) om mic de statură; puțoi, ghijură.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink