Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: coșcovi (verb) , coșcovit (adjectiv)   
COȘCOVÍT, -Ă, coșcoviți, -te, adj. (Despre pereți, tencuieli, mobilă etc.) Cojit, scorojit. – V. coșcovi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COȘCOVÍT adj. burdușit, cojit, scorojit, (pop. și fam.) scofâlcit, (Mold. și Bucov.) coșcov. (Un perete ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
COȘCOVÍ, pers. 3. coșcovește, vb. IV. Refl. (Despre tencuiala sau varul de pe pereți, despre furnirul de pe mobilă etc.) A se ridica, a se dezlipi și a se plesni din cauza căldurii, a umezelii etc., a se coji, a se scoroji. – Din coșcov.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE COȘCOVÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre vopsea, tencuială, furnire de pe mobilă etc.) A se desprinde (de pe o suprafață) prin umflare; a se scoroji; a se coji; a se coși. /Din coșcov
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COȘCOVÍ vb. a se burduși, a se coji, a se scoroji, (pop. și fam.) a se scofâlci, (reg.) a se scochița. (Pereții s-au ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
coșcoví vb., ind. prez. 3 sg. coșcovéște, imperf. 3 sg. coșcoveá; conj. prez. 3 sg. și pl. coșcoveáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
coșcovésc v. tr. (d. coșcov). Fac să se dezlipească și să se unfle tencuĭala, coaja unuĭ copac, plăcile de nuc de pe mobile ș. a., fac să devie găunos: boala ĭ-a coșcovit peptu [!]. V. refl. Părețiĭ [!] s´aŭ coșcovit. V. coptorăsc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)