CREÁȚIE, creații, s. f. Acțiunea de a crea opere artistice, științifice etc.; (concr.) produs (valoros) al muncii creatoare, operă creată. ♦ Interpretare (cu măiestrie) a unui rol într-o piesă de teatru, într-un film. [Pr.: cre-a-. – Var.: (înv.) creațiúne s. f.] – Din fr. création, lat. creatio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CREÁȚIE s.f. Acțiunea de a crea; (concr.) produs al muncii creatoare; lucru, operă creată. ♦ Interpretare bună, originală a unui rol dintr-o piesă sau dintr-un film. [Pron. cre-a-, gen. -iei, var. creațiune s.f. / cf. lat. creatio, fr. création].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CREÁȚIE s. f. 1. acțiunea de a crea; produs al muncii creatoare; lucru, operă creată. 2. interpretare originală, reușită a unui rol într-o piesă sau într-un film. 3. totalitatea ființelor create de către Dumnezeu; univers. (< fr. création, lat. creatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CREÁȚIE s. 1. v. invenție. 2. v. geneză. 3. operă, realizare. (Tot ce vezi aici e ~ mea.) 4. v. operă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
creáție s. f. (sil. cre-a-ți-e), art. creáția (sil. -ți-a), g.-d. art. creáției; pl. creáții, art. creáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CREÁȚIE ~i f. 1) Proces de a crea. 2) Obiect creat. ~ artistică. ~ literară. ◊ ~ populară operă artistică creată de popor. [Art. creația; G.-D. creației; Sil. -ți-e] /<fr. création, lat. creatio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
creațiúne (ea 2 silabe) f. (lat. creátio, -ónis. V. crăcĭun). Acțiunea de a crea, facere: creațiunea lumiĭ. Universu, totalitatea ființelor. Lucru creat: creațiune folositoare. Înființare: a crea o școală. – Și -áție și -áre.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink