Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CRONOMETRÍE s. f. Parte a metrologiei care se ocupă cu studiul procedeelor și instrumentelor pentru măsurarea timpului; tehnica construirii de aparate pentru măsurat timpul. – Din fr. chronométrie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CRONOMETRÍE f. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul măsurării timpului. /<fr. chronométrie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CRONOMETRÍE s.f. Parte a fizicii care studiază măsurarea timpului. ♦ Tehnica construirii cronometrelor. [Gen. -iei. / < fr. chronométrie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CRONOMETRÍE s. f. 1. parte a mecanicii care se ocupă cu măsurarea timpului. 2. ramură a meteorologiei care studiază procedeele și instrumentele de măsurare a timpului. 3. tehnica construirii cronometrelor. (< fr. chronométrie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cronometríe s. f. (sil. -tri-), art. cronometría, g.-d. cronometríi, art. cronometríei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cronometríe f. Știința măsuriĭ tĭmpuluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)