CRUCIȘĂTÓR, crucișătoare, s. n. Navă de război rapidă, mai ușoară decât cuirasatul, care servește ca avangardă într-o escadră, la recunoașteri etc. – [În]crucișa + suf. -ător. (După fr. croiseur).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CRUCIȘĂTÓR s.n. Navă de război mai rapidă decât cuirasatul, dar mai ușoară și mai puțin puternică decât acesta, servind pentru interceptarea liniilor de comunicație ale inamicului. [Var. crucișetor s.n. / după fr. croiseur, germ. Kreuzer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CRUCIȘĂTÓR s. n. navă militară cuirasată, rapidă, armată cu tunuri de calibru mijlociu, pentru misiuni de luptă, de escortă, de recunoaștere etc. (după fr. croiseur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
crucișătór s. n., pl. crucișătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
crucișătór, V. încrucișător.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CRUCIȘĂTÓR ~oáre n. Navă militară rapidă, cuirasată, înzestrată cu tunuri și rachete, folosită drept avangardă a unei escadre în misiunile de recunoaștere. /a (în)crucișa + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CRUCIȘĂTÓR (după fr. croiseur) s. m. Navă de luptă de tonaj de 5.000-30.000 t, prevăzută cu cuirasă, dotată cu artilerie de calibru mijlociu și mare și cu rachete.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink