CRUȘĂȚEÁ, crușățele, s. f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene-aurii și cu frunze amărui, comestibile (Barbarea vulgaris). – Crușit + suf. -ea.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CRUȘĂȚEÁ s. (BOT.; Barbarea vulgaris) (reg.) băr-bușoără.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
crușățeá s. f., art. crușățeáua, g.-d. art. crușățélei; pl. crușățéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CRUȘĂȚEÁ ~éle f. Plantă erbacee din familia cruciferelor cu flori galbene și cu frunze amărui, comestibile. [Sil. -șă-țea] /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CRUȘĂȚEÁ (‹ crușit) s. f. Plantă erbacee bienală sau perenă din familia cruciferelor, înaltă de 30-70 cm, cu flori galben-aurii dispuse în raceme și cu fructe silicve (Barbarea vulgaris). Frunzele tinere au proprietăți antiscorbutice și pot fi consumate ca salată.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink