CRÂMPÉI, crâmpeie, s. n. Parte ruptă, desprinsă sau rămasă din ceva; bucată, porțiune, fărâmă. ♦ (Despre fraze, gânduri etc.) Fragment, frântură. – Cf. sl. kronpu „mic”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CRÂMPÉI s. 1. v. bucată. 2. v. fragment.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
crâmpéi s. n., pl. crâmpéie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CRÂMPÉI ~ie n. Bucată dintr-un întreg; frântură; fragment. ~ de frază. [Sil. crâm-pei] /sl. kronpu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
crîmpéĭ n., pl. eĭe (vsl. krompelĭ, d. krompŭ, mic, de unde și krompeti, a se zgîrci). Fragment, frîntură, bucată (de lemn ș. a.). Porțiune (de drum) ș. a. Fig. Crîmpeĭ de vorbă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink