Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CÚBIC, -Ă, cubici, -ce, adj. De forma unui cub (1), Privitor la cub. ◊ Zahăr cubic = zahăr în formă de mici paralelipipede regulate, cu baza pătratică. ♦ Care conține puterea a treia a unei mărimi. – Din fr. cubique, lat. cubicus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CÚBIC, -Ă adj. Referitor la cub; ca un cub. ◊ Zahăr cubic = zahăr în formă de mici prisme regulate. [Cf. fr. cubique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CÚBIC, -Ă I. adj. referitor la cub; în formă de cub. ♦ sistem ~ = sistem de cristalizare care prezintă câte patru axe de simetrie. II. s. f. (mat.) curbă de gradul al treilea. (< fr. cubique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CÚBIC adj. (prin Olt.) mașinat, (înv.) cubicesc. (Zahăr ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cúbic adj. m., pl. cúbici; f. sg. cúbică, pl. cúbice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cúbic, -ă adj. (lat. cúbicus, vgr. kybikós). Relativ la cub: rădăcina cubică. În formă de cub saŭ apropiat de forma cubuluĭ: pavaj de peatră [!] cubică (în realitate, e în formă de paralelipiped, ca și zahăru numit „cubic”, care, maĭ rar, se fabrică și'n formă exact cubică).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CÚBIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care are formă de cub. 2) Care ține de cub; propriu cubului. /<fr. cubique, lat. cubicus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CÚBICĂ s.f. (Mat.) Curbă de gradul al treilea. [< fr. cubique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)