Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CUCERITÓR, -OÁRE, cuceritori, -oare s. m. și f. 1. Persoană, popor, țară etc. care face sau a făcut cuceriri. 2. Bărbat sau femeie care reușește să atragă simpatia sau dragostea unei persoane de sex opus. ♦ (Adjectival) Care cucerește (I 2). Zâmbet cuceritor.Cuceri + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CUCERITÓR s., adj. 1. s., adj. ocupant, (înv.) supuitor, (franțuzism înv.) concherant. (~ al cetății.) 2. adj. v. încântător. 3. adj. v. irezistibil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cuceritór s. m., adj. m., pl. cuceritóri; f. sg. și pl. cuceritoáre, g.-d. sg. art. cuceritoárei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cuceritór, -oáre adj. și s. Care cucerește cu armele. Care te captivează (te atrage): o privire cuceritoare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CUCERITÓR1 ~i m. 1) Persoană (țară, popor etc.) care a cucerit (popoare, teritorii etc.). 2) Persoană care a reușit să câștige dra-gostea unei persoane de sex opus. /a cuceri + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CUCERITÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care cucerește; captivant. /a cuceri + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)