Dex cuirasat

CUIRASÁT, -Ă, cuirasați, -te, s. n., adj. 1. S. n. Navă de război de mare tonaj, protejată de o cuirasă și înarmată cu artilerie grea. 2. Adj. (Despre nave de război) Protejat de o cuirasă și înarmat cu artilerie grea. [Pr.: cu-i-. – Var.: chiurasát s. n.] – Din fr. cuirassé.

CUIRASÁT s.n. Navă de război de mare tonaj, care are o cuirasă puternică și este înarmată cu artilerie de mare calibru; navă de linie. [Pl. -te, var. chiurasat s.n. / cf. fr. cuirassé].

CUIRASÁT I. s. n. navă de linie de mare tonaj având corpul protejat de o cuirasă puternică și tunuri de mare calibru. II. adj. (despre nave de război) protejat de o cuirasă. (< fr. cuirassé)

CUIRASÁT s. (MAR.) navă de linie.

cuirasát s. n. (sil. cu-i-), pl. cuirasáte

CUIRASÁ, cuiraséz, vb. I. Tranz. 1. A prevedea cu o cuirasă; a îmbrăca, a proteja cu o cuirasă. 2. Fig. A întări, a fortifica, a oțeli, a înarma. [Pr.: cu-i-] – Din fr. cuirasser.

CUIRASÁT ~tă (~ți, ~te) rar și substantival Care este acoperit cu cuirasă; blindat. /<fr. cuirassé

CUIRASÁ vb. I. tr. 1. A prevedea cu o cuirasă; a îmbrăca, a proteja cu o cuirasă. 2. (Fig.) A întări, a fortifica, a oțeli, a înarma. [Pron. cu-i-. / < fr. cuirasser].

CUIRASÁ vb. tr. 1. a prevedea, a proteja cu o cuirasă (o navă etc.). 2. (fig.) a întări, a fortifica, a oțeli, a înarma. (< fr. cuirasser)

cuirasá vb. (sil. cu-i-), ind. prez. 1 sg. cuiraséz, 3 sg. și pl. cuiraseáză