Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CULTÍSM, cultisme, s. n. Afectare, bogăție căutată, artificială a stilului. ♦ Greșeală de limbă a cărei origine o constituie dorința de a se exprima mai literar, mai puțin banal. – Din fr. cultisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CULTÍSM s.n. 1. Bogăție, afectare particulară a stilului; culteranism; gongorism. ♦ Greșeală de limbă a cărei origine o constituie dorința de a se exprima mai literar, mai puțin banal. 2. Cuvânt introdus în limbă pe cale cultă; împrumut cult, opus celui popular. [< fr. cultisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CULTÍSM s. n. 1. afectare particulară a stilului; culteranism; gongorism. 2. greșeală de limbă a cărei origine o constituie dorința vorbitorilor de a se exprima mai literar, mai puțin banal. 3. cuvânt introdus în limbă pe cale cultă. (< fr. cultisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CULTÍSM s. (LIT.) culteranism, gongorism. (~ul este o manieră literară.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cultísm s. n., (greșeli, cuvinte) pl. cultísme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CULTÍSM ~e n. 1) Cuvânt introdus în limbă pe cale cultă. 2) Greșeală de limbă generată de dorința de a se exprima exagerat de literar; hiperliterarizare. /<fr. cultisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)