Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: cununa (verb tranzitiv) , cununat (adjectiv)   
CUNUNÁT, -Ă, cununați, -te, adj. Căsătorit (după ritualul religios). – V. cununa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CUNUNÁT adj. căsătorit, (pop. și fam.) căpătuit. (Femeie ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CUNUNÁ, cunún, vb. I. 1. Refl. recipr. A se căsători (religios). 2. Tranz. A declara pe miri căsătoriți din punct de vedere religios. ♦ A asista pe cineva în timpul serviciului religios al cununiei, în calitate de naș. ♦ (Despre părinți) A-și căsători (după ritualul religios) fiul sau fiica. – Lat. coronare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CUNUNÁ cunún tranz. 1) (mirii) A declara căsătoriți, așezând cununa pe cap. 2) A asista la o cununie în calitate de naș. /<lat. coronare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE CUNUNÁ mă cunún intranz. A-și consfinți căsătoria prin cununie. /<lat. coronare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CUNUNÁ vb. a se căsători, (pop.) a se nunti. (S-au ~ la biserică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CUNUNÁ vb. v. încorona, încununa, răsplăti, recompensa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cununá vb., ind. prez. 1 sg. cunún, 3 sg. și pl. cunúnă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)