CUPÁR, cupari, s. m. Dregător domnesc, în evul mediu, în Moldova, care avea funcția de ajutor al paharnicului; titlu purtat de acest dregător. – Cupă1 + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cupár s. m., pl. cupári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink