CÚPRIC, -Ă, cuprici, -ce, adj. Care conține cupru, privitor la cupru. – Din fr. cuprique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CÚPRIC, -Ă adj. Referitor la cupru, care conține cupru. [< fr. cuprique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CÚPRIC, -Ă adj. care conține o sare de cupru. (< fr. cuprique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cúpric adj. m. (sil. -pric), pl. cúprici; f. sg. cúprică, pl. cúprice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink