Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: curba (verb tranzitiv) , curbare (substantiv feminin)   
CURBÁRE, curbări, s. f. Acțiunea de a (se) curba; arcuire, încovoiere. – V. curba.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CURBÁRE s.f. Acțiunea de a (se) curba; arcuire, încovoiere. [< curba].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CURBÁRE s. 1. v. încovoiere. 2. v. îndoire. 3. v. aple-care. 4. v. flexiune.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
curbáre s. f., g.-d. art. curbării; pl. curbări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CURBÁ, curbez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face curb (I), a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) arcui. – Din fr. courber.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CURBÁ ~éz tranz. A face să se curbeze; a arcui; a coroia; a încovoia; a cambra. /<fr. courber
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE CURBÁ mă ~éz intranz. A căpăta formă de curbă; a se arcui; a se cambra; a se coroia; a se încovoia. /<fr. courber
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CURBÁ vb. I. tr., refl. A (se) face curb; a (se) arcui, a (se) îndoi. [< fr. courber].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CURBÁ vb. tr. a (se) face curb; a (se) îndoi. (< fr. courber)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CURBÁ vb. 1. v. încovoia. 2. v. apleca. 3. v. îndoi. 4. a (se) frânge, a (se) îndoi. (S-a ~ de mijloc.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
curbá vb., ind. prez. 1 sg. curbéz, 3 sg. și pl. curbeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)