Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: curent (adjectiv) , curenta (verb tranzitiv)   
CURENTÁ, pers. 3 curentează, vb. I. Tranz. (Despre un conductor de electricitate) A provoca cuiva un șoc (mai ușor) prin atingere. ♦ Refl. (Despre ființe) A atinge un conductor electric suportând un șoc (mai ușor). – Din curent.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CURENTÁ vb. I. tr. A produce o zguduire, o comoție prin curent electric. ♦ refl. (Despre ființe) A atinge un circuit electric, suferind un șoc (ușor). [< curent].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CURENTÁ vb. 1.. tr. a produce o zguduire, o comoție prin curent electric. II. refl. (despre ființe) a atinge un curent electric. (< curent)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
curentá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. curenteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CURÉNT, -Ă, curenți, -te, adj., s. m., s. n. I. Adj. 1. (Despre vorbire) Curgător, ușor, fluent. 2. (Despre an, lună) Care este în curs; prezent. ♦ De fiecare zi, zilnic; actual. Lucrări curente. ◊ Cont curent = cont deschis la bancă de o întreprindere, de o instituție sau de persoane particulare, unde se depun și de unde se ridică sumele pentru a fi utilizate după nevoie. 3. (Despre prețuri) Existent într-un moment dat; în curs. ◊ Monedă curentă = monedă cu valoare circulatorie. ♦ Care circulă; obișnuit, uzual. Expresii curente. 4. (În sintagma) Apă curentă = instalație de apă potabilă care poate fi folosită în permanență în locuințe. II. S. m. 1. (Și în sintagma curent de aer) Deplasare, mișcare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferență de temperatură; flux. 2. Mișcare a apei în direcția pantei; curs. ◊ Curent marin (sau oceanic) = mișcare a apei în mări și oceane. 3. (Și în sintagma curent electric) Deplasare ordonată, într-o anumită direcție, a purtătorilor de sarcină electrică. ◊ Curent electric continuu = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate nu variază periodic în timp. Curent electric alternativ = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate variază periodic în timp. ♦ Intensitate a curentului electric. III. S. n. Ansamblu de idei, opinii (politice, științifice, artistice) care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de oameni. ◊ Curent literar (sau artistic) = mișcare artistică sau literară care reunește un număr de scriitori sau de artiști în baza unui program estetic și a unor înclinații (relativ) comune. ◊ Expr. A pune (sau a ține pe cineva) în (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent = a se informa despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent (cu ceva) = a se informa cu privire la un lucru. – Din fr. courant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CURENTÁ ~éz 1. tranz. 1) (despre conductori electrici) A expune curentului electric prin atingere, producând un șoc. 2) (ființe) A expune curentului de aer dintr-o încăpere. 2. intranz. A provoca un șoc fiind expus acțiunii curentului electric sau de aer. /Din curent
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE CURENTÁ mă ~éz intranz. A se atinge de un conductor electric, contractând un șoc. /Din curent
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CURÉNT1 ~ți m. 1) Mișcare a apei în direcția pantei. ◊ ~ marin deplasăre de apă în mări și oceane, provocată de maree, de înclinarea nivelului mării, de vânturi etc. 2) Mișcare de aer cauzată de diferența de temperatură. ◊ A-l trage pe cineva ~tul a răci fiind expus la un flux de aer în interiorul unei clădiri. 3) fiz. Sarcină electrică aflată în mișcare. ~ continuu. ~ alternativ. /<fr. courant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CURÉNT2 ~tă (~ți, ~te) 1) (despre unități de timp) Care este în curs; în care ne aflăm. Anul ~. 2) Care are loc în mod obișnuit; de fiecare zi; zilnic; cotidian. Chestiuni ~te.Cont ~ cont la o bancă unde sumele se depun și se ridică la necesitate. 3) (despre prețuri) Care există în timpul de față; în curs; actual. ◊ Monedă ~tă monedă care circulă; monedă valabilă. 4) (despre vorbire) Care se produce ușor, fără efort; curgător; fluent; cursiv. 5): Apă ~tă apă care vine prin țevi la robinete și poate fi folosită în orice moment. /<fr. courant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CURÉNT3 ~e n. Ansamblu de teorii, idei, opinii (politice, științifice, artistice etc.) care își găsesc un număr mare de adepți. ◊ A pune (sau a ține pe cineva) la ~ a informa pe cineva asupra unei chestiuni. A fi (sau a se pune sau a se ține) la ~ a se informa despre mersul unui lucru. /<fr. courant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CURÉNT4 adv. Liber, fără efort. A vorbi o limbă ~. /<fr. courant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CURÉNT s.n. Ansamblu de idei, de opinii (politice, științifice, artistice etc.) adoptate la un moment dat de un număr mare de oameni. ◊ Curent literar = mișcare literară de o anumită amploare, care constituie o rezultantă generală a tendințelor unei anumite epoci. [< fr. courant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CURÉNT s.m. 1. Deplasare a unei mase de aer cauzată de o diferență de temperatură și de presiune. 2. Curs al apei, mișcare a lichidelor în direcția pantei lor. ◊ Curent marin = mișcare care antrenează mase mari de apă din masa oceanelor și a mărilor. 3. (Fiz.) Sarcină electrică în mișcare. 4. (Mar.) Parâmă ce trece printr-un sistem de scripeți cu care se ridică bărcile. [< fr. courant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CURÉNT, -Ă adj. 1. (Despre vorbire) Curgător, fluent. 2. (Despre an, lună) În curs; prezent. ♦ (Fig.) Obișnuit, uzual. 3. Apă curentă = apă care curge de la robinet. [< fr. courant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CURÉNT, -Ă I. adj. 1. (despre vorbire) curgător, fluent. 2. (despre an, lună) în curs; prezent. ◊ (fig.) care circulă; obișnuit, uzual. 3. apă ~ă = apă care curge de la robinet. 4. (mat.) punct ~ = punct mobil care parcurge o curbă. II. s. m. 1. deplasare a unei mase de apă sau de aer într-o anumită direcție. 2. mișcare orientată a particulelor încărcate cu sarcini electrice. 3. parâmă ce trece printr-un sistem de scripeți cu care se ridică bărcile. III. s. n. ansamblu de idei, de teorii politice, științifice, artistice etc., rezultantă generală a tendințelor unei anumite epoci. ♦ a se pune (sau a se ține) la ~ = a se informa. (< fr. courant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CURÉNT adj. 1. v. actual. 2. v. zilnic. 3. v. cunoscut. 4. v. obișnuit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CURÉNT adj. v. cursiv, italic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CURÉNT s. 1. (FIZ.) flux. (~ de particule.) 2. v. curs. 3. v. mișcare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
curént adj. m., pl. curénți; f. sg. curéntă, pl. curénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
curént (de aer, marin) s. m., pl. curénți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
curént (artistic, de idei) s. n., pl. curénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)