Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: curenta (verb tranzitiv) , curentare (substantiv feminin)   
CURENTÁRE, curentări, s. f. Acțiunea de a (se) curenta și efectul ei. – V. curenta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CURENTÁRE s.f. Acțiunea și faptul de a (se) curenta. [< curenta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
curentáre s. f., pl. curentări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CURENTÁ, pers. 3 curentează, vb. I. Tranz. (Despre un conductor de electricitate) A provoca cuiva un șoc (mai ușor) prin atingere. ♦ Refl. (Despre ființe) A atinge un conductor electric suportând un șoc (mai ușor). – Din curent.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CURENTÁ ~éz 1. tranz. 1) (despre conductori electrici) A expune curentului electric prin atingere, producând un șoc. 2) (ființe) A expune curentului de aer dintr-o încăpere. 2. intranz. A provoca un șoc fiind expus acțiunii curentului electric sau de aer. /Din curent
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE CURENTÁ mă ~éz intranz. A se atinge de un conductor electric, contractând un șoc. /Din curent
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CURENTÁ vb. I. tr. A produce o zguduire, o comoție prin curent electric. ♦ refl. (Despre ființe) A atinge un circuit electric, suferind un șoc (ușor). [< curent].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CURENTÁ vb. 1.. tr. a produce o zguduire, o comoție prin curent electric. II. refl. (despre ființe) a atinge un curent electric. (< curent)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
curentá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. curenteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)