CURIOZITÁTE, (2) curiozități, s. f. 1. Dorință de a cunoaște (amănunțit) ceva nou sau neobișnuit; manifestare a interesului pentru un lucru deosebit. ♦ Indiscreție. 2. Caracterul ciudat al unui lucru sau al unei ființe; (concr.) lucru interesant care se întâlnește rar; ciudățenie, raritate. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. curiosité, lat. curiositas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CURIOZITÁTE s.f. 1. Dorința de a cunoaște ceva nou sau neobișnuit. ♦ Indiscreție. 2. Caracterul ciudat al unui lucru sau al unei ființe; (concr.) raritate, ciudățenie. [Cf. fr. curiosité, it. curiosità].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CURIOZITÁTE s. f. 1. dorința de a cunoaște ceva nou sau neobișnuit. ◊ indiscreție. 2. caracterul ciudat al unui lucru, al unei ființe; raritate, ciudățenie. (< fr. curiosité, lat. curiositas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CURIOZITÁTE s. 1. v. interes. 2. ciudățenie, (grecism rar) paraxenie. (Avea unele ~ăți în comportare.) 3. v. ciudățenie. 4. raritate. (O ~ a naturii.) 5. v. indiscreție.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
curiozitáte s. f. (sil. -ri-o-), g.-d. art. curiozității; (rarități, ciudățenii) pl. curiozități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CURIOZITÁTE1 f. 1) Dorință de a cunoaște, de a ști, de a afla ceva nou, necunoscut. 2) Interes meschin pentru orice, mai ales pentru chestiuni care privesc pe alții. [G.-D. curiozității; Sil. -ri-o-] /<fr. curiosité, lat. curiositas, ~atis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CURIOZITÁTE2 ~ăți f. mai ales la pl. Caracter ciudat al unei persoane, al unui lucru sau al unui fenomen. [G.-D. curiozității; Sil. -ri-o-] /<fr. curiosité, lat. curiositas, ~atis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink