Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
curúț, curúți, s.m. (înv.) țăranii conduși de Doja în luptele împotriva turcilor și nobililor; rebel, insurgent, revolutionar, lobonț.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
curúț (curúți), s. m. – Rebel, insurgent, răsculat. Mag. kuruc, din germ. Kreuz(fahrer) „cruciat” (DAR; Gáldi, Dict., 123), nume dat țăranilor care au participat la rebeliunea din 1514, din Ungaria.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
curúț s. m., pl. curúți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CURÚȚI s. m. pl. 1. Nume dat țăranilor români și unguri participanți la războiul țărănesc din 1514. 2. Nume dat în Ungaria și în Transilvania participanților la lupta antihabsburgică. – Din magh. kuruc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)