Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CĂRUCIÓR, cărucioare, s. n. 1. Trăsurică în care sunt plimbați copiii mici; căruț (3). 2. Vehicul de dimensiuni reduse, cu roți de rulare, care se poate deplasa pe linii ferate, pe cabluri sau pe drumuri obișnuite și care este folosit la transporturi de sarcini relativ mici pe distanțe scurte; căruț (2). 3. Subansamblu al unei mașini-unelte, al unei mașini de lucru sau al unui utilaj, folosit pentru deplasarea uneltei, a obiectului de prelucrat etc. – Căruț + suf. -ior.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂRUCIÓR, cărucioare, s. n. 1. Trăsurică în care sunt plimbați copiii mici. 2. Vehicul de dimensiuni reduse, care se poate deplasa pe linii ferate, pe cabluri sau pe drumuri obișnuite și care e folosit la transporturi. – Din căruță + suf. -ior.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CĂRUCIÓR s. căruț, landou, trăsurică, (rar) cărucean. (~ pentru copiii mici.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
căruciór s. n., pl. cărucioáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cărucĭór n., pl. oare. Căruț mic.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CĂRUCIÓR ~oáre n. 1) Trăsură mică în care sunt purtați copiii. 2) Vehicul de dimensiuni reduse, care se deplasează pe calea ferată sau suspendat pe cablu. 3) Dispozitiv al unei mașini-unelte care transportă piesa de prelucrat sau unealta prelucrătoare. /căruț + suf. ~ior
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)