CĂRVUNÁR, cărvunari, s. m. (La pl.) Nume dat, prin asociație cu carbonarii italieni, elementelor progresiste care au inițiat, la începutul sec. XIX, în Țara Românească și în Moldova, o mișcare reformatoare, reprezentând interesele boierilor liberali și ale negustorilor; (și la sg.) membru al acestei mișcări. – Cf. it. carbonaro.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂRVUNÁR s. m. v. carbonar.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cărvunár s. m., pl. cărvunári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cărvunár, V. carbonar.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CĂRVUNÁR ~i m. (în Moldova și în Țara Românească) Participant la mișcarea reformatoare ce reprezenta interesele boierimii liberale și ale negustorilor. /cf. it. carbonaro
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
carbonár m. (it. carbonaro, cărbunar fiind-că la început eĭ se adunaŭ în pădurĭ). Adept al carbonarizmuluĭ supt [!] pretext că face cărbunĭ. Fig. Democrat prea înaintat. – Și cărvunar (ngr. karvunáris).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink