CĂRĂRÁT, -Ă, cărărați, -te, adj. (Rar) Cu multe cărări. – Cărare + suf. -at.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂRĂRÁT, -Ă, cărărați, -te, adj. (Rar) Cu multe cărări. – Din cărare + suf. -at.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cărărát adj. m., pl. cărăráți; f. sg. cărărátă, pl. cărăráte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cărărát, -ă adj. (d. cărare). Munt. Vărgat, dungat cînd ar trebui să fie omogen (vorbind de o stofă).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink