CĂȚÍE s. f. v. cățuie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂȚÍE s. f. v. cățuie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cățíe, V. cățuĭe.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
cățúĭe (est) și cățíe (vest) f. (dim. d. cață orĭ d. ngr. katsi, alb. katsi și katsie, d. it. cazza, cățuĭe, probabil var. din caccía. V. cață și castron și cp. cu REW. 2434). Lopățică de afumat, vas în care se pune jaratic și substanțe aromatice rășinoase (tămîĭe, smirnă). – În Ml. tot -uĭe. V. cădelniță, tămîĭerniță.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink