Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CĂȚĂRĂTÓR, -OÁRE, cățărători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care se cațără. – Cățăra + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂȚĂRĂTÓR, -OÁRE, cățărători, -oare, adj. Care se cațără. – Din cățăra + suf. -(ă)tor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CĂȚĂRĂTÓR adj. v. agățător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cățărătór adj. m., s. m., pl. cățărătóri; f. sg. și pl. cățărătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cățărătór, -oáre adj. Care se cațără: păsărĭ, plante cățărătoare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CĂȚĂRĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) (despre plante, păsări) Care se cațără. /a (se) cățăra + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CĂȚĂRĂTOÁRE s. v. scorțar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
acățătór, -oáre adj. Se zice despre păsările care (ca cucu, ghionoaĭa) orĭ despre plantele care (ca edera, volbura) se acață. – Și agățător, acățărător și cățărător. V. suitor.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)