Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DÂRDÁLĂ, dârdale, s. f. (Reg.) 1. Om flecar; p. ext. om de nimic. 2. Mârțoagă, gloabă, dârloagă. ◊ Expr. (Fam.) A ajunge slugă la dârdală = a ajunge slugă la dârloagă, v. dârloagă.Dârd[âi] + suf. -ală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DÂRDÁLĂ s. v. amendă, gloabă, mârțoagă, penalitate, penalizare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DÂRDÁLĂ s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbă-reț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dârdálă s. f., g.-d. art. dârdálei; pl. dârdále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)