Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
DĂRUÍ, dăruiesc, vb. IV. 1. Tranz. A da în dar2 ceva cuiva; a face cuiva un dar2; a cinsti pe cineva cu ceva. ♦ A înzestra pe cineva cu ceva; a dota. 2. Tranz. A da, a acorda. 3. Tranz. și refl. A (se) consacra, a (se) dedica (unei idei, unui scop). [Prez. ind. și: dắrui] – Din sl. darovati.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DĂRUÍ vb. 1. a da, a oferi, (înv.) a prosfora, (gre-cism înv.) a prosferisi. (I-a ~ un colier.) 2. v. dona. 3. v. consacra.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DĂRUÍ vb. v. acorda, da, dota, înzestra, preda.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dăruí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dăruiésc, imperf. 3 sg. dăruiá; conj. prez. 3 sg. și pl. dăruiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A DĂRUÍ ~iésc tranz. (bunuri materiale) A aduce în dar; a dona; a da. [Sil. -ru-i] /<sl. darovati
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
dăruĭéesc v. tr. (vsl. darovati, daroviti, dariti. V. dar). Daŭ în dar, donez.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)