DALMAȚIÁN, -Ă, dalmațieni, -e, s. m. și f. Specie de câine de talie mijlocie cu părul scurt de culoare albă cu numeroase pete mici negre sau maro-închis. ♦ (Adjectival) Câine dalmațian. [Pr.: -ți-an] – Din fr. dalmatien.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DALMAȚIÁN1 s. m. câine de agrement, decorativ, rezistent, cu blana albă acoperită cu mici pete negre sau maro închis. (< fr. dalmatien)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DALMAȚIÁN2, -Ă adj. 1. dalmat. 2. (fig.; despre biografia, comportamentul cuiva) pătat de atitudini degradante; (despre oameni) secătură, om de nimic, netrebnic. (< fr. dalmatien)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dalmațián adj. m., s. m. (sil. -ți-an), pl. dalmațiéni (sil. -ți-eni); f. sg. dalmațiánă, pl. dalmațiéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DALMAȚIÁN ~éni m. 1) Specie de câini cu părul scurt, de culoare albă cu pete mici negre sau maro. 2)Câine din această specie. /<fr. dalmatien
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink