Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DAMNAȚIÚNE, damnațiuni, s. f. (Livr.; în mitologia greco-romană și în religia creștină) Osândire la muncile infernului. [Pr.: -ți-u-.Var.: damnáție s. f.] – Din fr. damnation, lat. damnatio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DAMNAȚIÚNE s.f. (Liv.) Condamnare la chinurile infernului. ♦ Blestem, reprobare. [Var. damnație s.f. / cf. lat. damnatio, fr. damnation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DAMNAȚIÚNE s. f. 1. osândire la chinurile infernului. 2. blestem. (< fr. damnation, lat. damnatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
damnațiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. damnațiúnii; pl. damnațiúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
damnațiúne f. (lat. damnatio, -ónis). Condamnare la muncile iaduluĭ. – Și -áție și áre.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
DAMNAȚIÚNE ~i f. livr. (în mitologia greacă și în credința creștină) Osândire la chinurile infernului. [Sil. -ți-u-] / <fr. damnation, lat. damnatio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)