Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: dantura (verb tranzitiv) , danturare (substantiv feminin)   
DANTURÁRE, danturări, s. f. Acțiunea de a dantura și rezultatul ei; tăiere la freză a dinților unei roți. – V. dantura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DANTURÁRE s.f. Acțiunea de a dantura și rezultatul ei. [< dantura].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
danturáre s. f., g.-d. art. danturării; pl. danturări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DANTURÁ, danturez, vb. I. Tranz. A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. – Din dantură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DANTURÁ ~éz tranz. tehn. (roți) A înzestra cu dantură (cu ajutorul unei freze speciale). /Din dantură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DANTURÁ vb. I. tr. A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. [< dantură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DANTURÁ vb. tr. a tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. (< dantură)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
danturá vb., ind. prez. 1 sg. danturéz, 3 sg. și pl. dantureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)