DASCALÉCI s. m. v. dăscălici.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DĂSCĂLEÁC, dăscăleci, s. m. (Rar) Dăscălaș. – Din dascăl + suf. -eac.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
dăscălécĭ m. pl. tot așa (sufix slav). Munt. Iron. Dăscălaș.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink