Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DATÁT, -Ă, datați, -te, adj. (Despre fapte, evenimente etc.) Căruia i s-a stabilit data. ♦ (Despre acte, scrisori etc.) Care poartă dată. – V. data.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DATÁ, datez, vb. I. 1. Tranz. A stabili data exactă a unui eveniment sau a unui fapt din trecut. ♦ A pune data pe o scrisoare, pe un act etc. 2. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „de la ”, „de” sau „din”) A se fi produs, a se fi făcut, a fi început să existe. – Din fr. dater.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DATÁ ~éz 1. tranz. 1) (evenimente, fapte din trecut) A localiza în timp, stabilind data exactă. 2) (scrisori, acte) A prevedea cu data de realizare. 2. intranz. A avea începutul; a-și trage existența. /<fr. datez
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DÁTA s.n. (Latinism) Lucrurile cunoscute, date, care stau la baza unui raționament, a unei cercetări etc. [< lat. data – lucruri date < dare – a da].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DATÁ vb. I. 1. tr. A stabili (cu exactitate) data, timpul când s-a petrecut ceva. ♦ A pune data (pe un document, pe un act etc.). 2. intr. A-și avea începutul, a începe din... [< fr. dater, it. datare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DÁTA1 s. n. lucrările cunoscute, date care stau la baza unui raționament, a unei cercetări etc. (< lat. data)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DATÁ2 vb. I. tr. a stabili data unui fapt din trecut. ◊ a pune data pe un act, pe o scrisoare etc. II. intr. a-și avea începutul, a începe din... (< fr. dater)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DATÁ vb. a exista. (Acest obicei ~ de un secol.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
datá vb., ind. prez. 1 sg. datéz, 3 sg. și pl. dateáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink