DEBANDÁDĂ s. f. Neorânduială, dezordine; dezorientare, zăpăceală. – Din fr. débandade.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEBANDÁDĂ f. 1) Lipsă de ordine; harababură; dezordine. 2) Lipsă de organizare, de disciplină. /<fr. débandade
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEBANDÁDĂ s.f. Neorânduială; dezordine. [< fr. débandade].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEBANDÁDĂ s. f. dezorganizare. (< fr. débandade)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEBANDÁDĂ s. dezordine, dezorganizare, haos, neorânduială, zăpăceală, (livr.) degringoladă, (rar) neordine, (Mold.) calamandros, (fam.) brambureală, harababură. (Era o mare ~ în funcționarea instituției.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Debandadă ≠ orânduială, ordine, rânduială, regulă, disciplină
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
debandádă s. f., g.-d. art. debandádei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
debandádă f., pl. e (fr. débandade, d. bande, bandă). Risipire, fuga membrilor unuĭ grup: debandada unuĭ partid.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink