Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: debura (verb tranzitiv) , deburare (substantiv feminin)   
DEBURÁRE s. f. Operație de curățare a cardelor de impuritățile și de fibrele scurte rămase în urma cardării; deburaj (1). – Cf. fr. débourrer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEBURÁRE s.f. Acțiunea de a debura și rezultatul ei; deburaj. [< debura].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
deburáre s. f., g.-d. art. deburării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEBURÁ vb. I. tr. (Text.) A curăți garniturile de ace ale cardelor de impurități. [< fr. débourrer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEBURÁ vb. tr. 1. a înlătura surplusul de material la burarea traverselor. 2. (text.) a curăți garniturile de ace ale cardelor de impurități. (< fr. débourrer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
deburá vb. ind. prez.1 sg. deburéz, 3 sg. și pl. debureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)