Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DECALCÁ, decálc, vb. I. Tranz. 1. A copia, a transpune un desen copiat pe o hârtie transparentă, pe o altă hârtie, pe o placă, pe o stofă etc. 2. (Lingv.) A calchia. – Din fr. décalquer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DECALCÁ vb. I. tr. 1. A copia, a transpune un desen copiat pe o hârtie transparentă, pe o altă hârtie, pe o placă, pe o stofă etc. 2. A calchia. [P.i. decálc, -chez. / < fr. décalquer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECALCÁ vb. tr. 1. a copia, a transpune un desen copiat pe o hârtie, pe o placă, pe o stofă etc. 2. a calchia. (< fr. décalquer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DECALCÁ vb. v. calchia.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
decalcá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. decálcă/decalcheáză; conj. prez. 3 sg. și pl. decálce/decalchéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A DECALCÁ decálc tranz. 1) (desene sau schițe tehnice) A copia cu ajutorul hârtiei de calc; a calchia. 2) (cuvinte, expresii, sensuri etc.) A forma prin calc lingvistic; a calchia. /<fr. décalquer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
decálc, a -á v. tr. (fr. décalquer, d. calque. V. calc 1). Reproduc un desemn de pe calc pe hîrtie, pe pînză, pe aramă ș.a.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink