Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: declanșa (verb tranzitiv) , declanșare (substantiv feminin)   
DECLANȘÁRE, declanșări, s. f. Faptul de a (se) declanșa; dezlănțuire. – V. declanșa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DECLANȘÁRE s.f. Acțiunea de a declanșa și rezultatul ei; dezlănțuire. [< declanșa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECLANȘÁRE s. 1. v. provocare. 2. v. dezlănțuire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Declanșare ≠ anclanșare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
declanșáre s. f. (sil. -clan-), g.-d. art. declanșării; pl. declanșări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DECLANȘÁ, declanșez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) dezlănțui, a (se) stârni, a (se) porni. 2. Tranz. A provoca, prin comandă, intrarea rapidă în funcție a unui mecanism sau a unui dispozitiv (înlăturând o piedică). ◊ Refl. Aparat care se declanșează automat. – Din fr. déclencher.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DECLANȘÁ ~éz tranz. A face să se declanșeze. /<fr. déclencher
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DECLANȘÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) (despre acțiuni, stări, fenomene ale naturii) A începe brusc și cu violență; a se stârni; a se dezlănțui; a se declara; a irupe; a izbucni. 2) (despre mecanisme sau dispozitive) A începe să funcționeze brusc, înlăturând o piedică. /<fr. déclencher
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DECLANȘÁ vb. I. tr. 1. A dezlănțui, a stârni, a provoca subit (o acțiune, o criză etc.). 2. A desface, a deschide, a pune în funcțiune (un dispozitiv, un mecanism etc.) prin suprimarea unei piedici. [< fr. déclencher].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECLANȘÁ vb. I. tr. a pune în funcție un dispozitiv, un mecanism etc. prin suprimarea unei piedici de blocare. II. tr., refl. a (se) dezlănțui, a (se) stârni. (< fr. déclencher)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DECLANȘÁ vb. 1. v. stârni. 2. v. dezlănțui. 3. v. izbucni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A declanșa ≠ a înhiba, a anclanșa
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
declanșá vb. (sil. -clan-), ind. prez. 1 sg. declanșéz, 3 sg. și pl. declanșeáză, 1 pl. declanșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. declanșéze; ger. declanșând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)