Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: decola (verb) , decolare (substantiv feminin)   
DECOLÁRE, decolări, s. f. Acțiunea de a decola și rezultatul ei. – V. decola.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DECOLÁRE s.f. Acțiunea de a decola și rezultatul ei. [< decola].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECOLÁRE s. f. 1. acțiunea de a decola. 2. separare chirurgicală a două planuri tisulare. ◊ execuție capitală prin tăierea gâtului cu sabia. 3. desprindere a unei mase de roci de fundamentul lor imediat. (< decola)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Decolare ≠ aterizare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
decoláre s. f., g.-d. art. decolării; pl. decolări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DECOLÁ, decolez, vb. I. Intranz. (Despre aeronave) A se desprinde de pământ sau de pe suprafața unei ape și a-și lua zborul. – Din fr. décoller.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DECOLÁ pers. 3 ~eáză intranz. (despre aeronave) A se ridica în aer; a-și lua zborul. /<fr. décoller
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DECOLÁ vb. I. intr. A dezlipi, a desprinde. ♦ (Despre avioane) A se desprinde de pământ și a-și lua zborul. [< fr. décoller].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECOLÁ vb. intr. 1. a dezlipi, a desprinde. 2. (despre aeronave) a se desprinde de sol sau de apă și a-și lua zborul. 3. (fam.) a se dezlipi; a pleca. (< fr. décoller)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
A decola ≠ a ateriza
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
decolá (decoléz, decolát), vb. – A-și lua zborul un avion. Fr. décoller.Der. decolaj, s. n., din fr. décollage.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
decolá vb., ind. prez. 1 sg. decoléz, 3 sg. și pl. decoleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
decoléz v. intr. (fr. décoller, a dezlipi). Mă înalț, plec (vorbind de un avion).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)