Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: decongela (verb tranzitiv) , decongelare (substantiv feminin)   
DECONGELÁRE, decongelări, s. f. Acțiunea de a decongela și rezultatul ei. ♦ Operație sau proces prin care se restabilesc proprietățile inițiale ale produselor alimentare congelate, pentru a putea fi consumate; decongelație. – V. decongela.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DECONGELÁRE s.f. Acțiunea de a decongela și rezultatul ei; decongelație. [< decongela].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECONGELÁRE s. decongelație. (~ cărnii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
decongeláre s. f. → congelare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DECONGELÁ, decongelez, vb. I. Tranz. 1. A topi un corp sub temperatura ambiantă. 2. A aduce un corp congelat la starea pe care a avut-o înainte de congelare. – Din fr. décongeler.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DECONGELÁ ~éz tranz. (corpuri congelate) A readuce în starea de până la congelare. /<fr. décongeler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DECONGELÁ vb. I. tr. A topi (un corp) sub temperatura ambiantă. ♦ (Tehn.) A aduce un corp congelat în starea lui primitivă, normală; a dezgheța. [< fr. décongeler].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECONGELÁ vb. tr. a aduce în starea inițială un corp care a fost congelat. (< fr. décongeler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
A decongela ≠ a congela
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
decongelá vb., ind. prez. 1 sg. decongeléz, 3 sg. și pl. decongeleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)