DECUSCUTATÓR, decuscutatoare, s. n. Mașină electromagnetică folosită pentru separarea semințelor de cuscută de semințele altor plante. – Decuscuta + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DECUSCUTATÓR s.n. Separator electromagnetic folosit pentru decuscutare. [< decuscuta + -tor, după fr. décuscuteuse].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECUSCUTATÓR s. n. separator electromagnetic pentru decuscutare. (< decuscuta + -tor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
decuscutatór s. n., pl. decuscutatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink