Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: decuva (verb tranzitiv) , decuvare (substantiv feminin)   
DECUVÁRE s.f. Acțiunea de a decuva; decuvaj. [< decuva].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
decuváre s. f., g.-d. art. decuvării, pl. decuvări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DECUVÁ, decuvez, vb. I. Tranz. A trage vinul din cada de fermentație în butoaie. – Din fr. décuver.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DECUVÁ ~éz tranz. (vin) A trage din cadă în butoaie (după fermentare). /<fr. découver
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DECUVÁ vb. I. tr. A trage vinul din cada de fermentat în butoaie. [< fr. décuver].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECUVÁ vb. tr. a trage vinul din cuva de fermentat în butoaie. (< fr. décuver)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
decuvá vb., ind. prez.1 sg. decuvéz, 3 sg. și pl. decuveáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)