Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: defensiv (adjectiv) , defensivă (substantiv feminin)   
DEFENSÍVĂ, defensive, s. f. Stare sau poziție de apărare. – Din fr. défensive.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEFENSÍVĂ s.f. (op. ofensivă) Formă de luptă adoptată în scopul de a rezista atacurilor inamicului; apărare. [< fr. défensive].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEFENSÍVĂ s. (MIL.) apărare. (Armata se află în ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Defensivă ≠ ofensivă
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
defensívă s. f., pl. defensíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEFENSÍV, -Ă, defensivi, -e. adj. Făcut pentru apărare, de apărare, care apără. – Din fr. défensif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEFENSÍV ~a (~i, ~e) Care este destinat pentru apărare; făcut pentru apărare; de apărare. /<fr. défensif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEFENSÍVĂ ~e f. (în opoziție cu ofensivă) Formă de luptă care are ca scop de a rezista atacurilor inamice; apărare. /<fr. défensive
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEFENSÍV, -Ă adj. De apărare, care apără. [Cf. fr. défensif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEFENSÍV, -Ă I. adj. de apărare. II. s. f. formă de luptă adoptată în scopul de a rezista atacurilor inamicului; apărare. (< fr. défensif, (II) défensive)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Defensiv ≠ ofensiv
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
defensív adj. m., pl. defensívi; f. sg. defensívă, pl. defensíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
defensív, -ă adj. (mlat. defensivus). De apărare: armă defensivă. S.f. pl. e. Starea de apărare (în opoz. cu ofensivă): a fi, a sta în defensivă. Adv. În mod defensiv, în apărare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)