Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: defolia (verb tranzitiv) , defoliere (substantiv feminin)   
DEFOLIÉRE, defolieri, s. f. Faptul de a defolia; defoliație. [Pr.: -li-e-] – V. defolia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEFOLIÉRE s.f. Defoliație. [< defolia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEFOLIÉRE s. v. desfrunzire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
defoliére s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. defoliérii; pl. defoliéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEFOLIÁ, defoliez, vb. I. Tranz. A provoca uscarea și căderea frunzelor cu ajutorul substanțelor chimice în vederea grăbirii coacerii și mecanizării lucrărilor de recoltare; a desfrunzi. [Pr.: -li-a] – Din lat. defoliare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEFOLIÁ ~éz tranz. (plante) A lipsi de frunze (înainte de vreme) cu ajutorul unor substanțe chimice, în scopul de a urgenta coacerea sau de a mecaniza recoltarea. [Sil. -li-a] /<lat. defoliare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEFOLIÁ vb. I. tr., refl. A face să cadă frunzele (înainte de vreme). [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < lat. defoliare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEFOLIÁ vb. tr. a face să cadă frunzele (înainte de vreme). (< fr. défolier, lat. defoliare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEFOLÍA vb. v. desfrunzi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
defoliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. defoliéz, 3 sg. și pl. defoliáză, 1 pl. defoliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. defoliéze; ger. defoliínd (sil. -li-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)