Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
DEFRAUDÁ, defraudez, vb. I. Tranz. A-și însuși prin fraudă banii unei instituții publice; a delapida, a frauda, a frustra. [Pr.: -fra-u-] – Din lat. defraudare. Cf. it. defraudare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEFRAUDÁ vb. I. tr. A delapida, a frustra de bani (o bancă, o instituție etc.); a frauda. [Pron. -fra-u-. / < lat. defraudare, cf. it. defraudare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEFRAUDÁ vb. tr. a delapida, a frustra de bani (o bancă, o instituție etc.); a înșela, a escroca; a frauda. (< lat., it. defraudare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEFRAUDÁ vb. v. delapida.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
defraudá vb. (sil. -fra-u-), ind. prez. 1 sg. defraudéz, 3 sg. și pl. defraudeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A DEFRAUDÁ ~éz tranz. (bani publici) A sustrage prin fraudă; a delapida. [Sil. -fra-u-] /<lat. defraudare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)