DELATÓR, -OARE, delatori, -oare, s. m. și f. Persoană care face o delațiune; denunțător, pârâtor. – Din fr. délateur, lat. delator.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DELATÓR, -OÁRE s.m. și f. Denunțător, pârâtor. [Cf. fr. délateur, lat. delator].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DELATÓR, -OÁRE s. m. f. denunțător; informator. (< fr. délateur, lat. delator)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DELATÓR s. v. denunțător, pârâtor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
delatór s. m., pl. delatóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DELATÓR ~i m. Persoană care face o delațiune; denunțător; pârâtor. /<fr. délateur, lat. delator
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
delatoáre s. f., g.-d. art. delatoárei; pl. delatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink