Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DELFÍN1, delfini, s. m. 1. Mamifer marin cu corpul în formă de fus, care atinge mărimea de trei metri, cu botul alungit, prevăzut cu numeroși dinți conici, și care trăiește în grupuri compacte în toate mările; porc-de-mare (Delphinus delphis). 2. (Art.) Constelație din emisfera boreală, în vecinătatea Căii-Laptelui. 3. Procedeu tehnic de înot în care sportivul, culcat cu fața în jos, înaintează la suprafața apei prin mișcarea simultană și simetrică a brațelor, dinainte spre înapoi, coordonată cu bătaia simultană în plan vertical a picioarelor. – Din lat. delphinus, it. delfino.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DELFÍN2, delfini, s. m. 1. Titlu feudal purtat de unii conți din Franța. 2. Titlu purtat de fiul cel mai mare al regilor Franței, moștenitorul prezumtiv al tronului (și suzeran al provinciei Dauphiné). – Din delfin1 (după fr. dauphin).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DELFÍN1 s.m. 1. Mamifer marin din ordinul cetaceelor, care trăiește în cete în toate mările. 2. Stil de înot, caracterizat prin mișcarea simultană și simetrică a brațelor, dinainte spre înapoi, coordonată cu mișcarea picioarelor în plan vertical. 3. Constelație din emisfera boreală, situată în vecinătatea Căii lactee. [< lat. delphinus, it. delfino].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DELFÍN2 s.m. Titlu feudal purtat de conții Viennois din Franța; titlu purtat de fiul cel mai mare al regilor Franței, moștenitorul prezumtiv al tronului (și suzeran al provinciei Dauphiné). [Cf. fr. dauphin < Dauphiné – provincie din Franța].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DELFÍN1 s. m. 1. mamifer cetaceu marin cu corpul fusiform și botul ascuțit, care trăiește în cete în toate mările. 2. stil de înot, caracterizat prin mișcarea simultană și simetrică a brațelor, dinainte spre înapoi, cu mișcarea picioarelor în plan vertical. (< lat. delphinus, it. delfino)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DELFÍN2 s. m. titlul purtat de fiul cel mai mare al regilor Franței, moștenitorul prezumtiv al tronului. (după fr. dauphin)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
delfín (delfíni), s. m. – Mamifer marin, porc-de-mare (Delphinus delphis). – Mr. dilfin. Ngr. δελφίνι, și modern din lat. delphinus; cf. tc. dülfin, alb. dhelfin, bg., tc. delfin. Din tc. provine var. (înv.) dulf, s. m., conservată ca nume de familie și nume de cîine.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
delfín (zool., ist.) s. m., pl. delfíni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DELFÍN1 ~i m. 1) Mamifer carnivor marin, care trăiește în grupuri, având corp alungit și cap care se prelungește cu un fel de cioc. 2) Stil de înot caracterizat prin mișcarea simultană și simetrică a brațelor dinainte spre înapoi și prin bătăi ale picioarelor în plan vertical. 3) art. Constelație din emisfera boreală, situată lângă Calea-Laptelui. /<lat. delphinus, it. delfino
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DELFÍN2 ~i m. ist. (folosit și ca titlu) Fiul cel mai mare al regilor Franței, moștenitor prezumtiv al tronului. /Din delfin
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DELFÍNUL s. art. (ASTRON.) (pop.) crucea (art.). (~ este numele unei constelații boreale.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Delfínul (astron.) s. pr. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)