Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: demonta (verb tranzitiv) , demontat (adjectiv)   
DEMONTÁT s. n. Faptul de a demonta; demontare. – V. demonta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEMONTÁT s.n. Demontare. [< demonta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEMONTÁT s. n. demontare. (< demonta)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEMONTÁT adj. desfăcut. (O piesă ~ dintr-un ansamblu.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DEMONTÁT s. v. demontare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Demontat ≠ montat
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
demontát s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEMONTÁ, demontez, vb. I. Tranz. A desface un aparat, un mecanism, un instrument etc. în părțile lui componente. ♦ Fig. A descuraja, a deprima, a dezorienta pe cineva; a obosi, a extenua pe cineva. – Din fr. démonter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEMONTÁ ~éz tranz. 1) (mecanisme, aparate, instalații) A desface în părțile componente. 2) fig. (persoane) A face să piardă siguranța în forțele proprii; a descuraja. /<fr. démonter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEMONTÁ vb. I. tr. A desface, a descompune (un mecanism, o mașină etc.) în părțile componente. ♦ (Fig.) A descuraja, a dezorienta (pe cineva). [< fr. démonter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEMONTÁ vb. tr. 1. a desface, a descompune (un mecanism, o mașină) în piesele componente. 2. (fig.) a descuraja, a dezorienta (pe cineva). (< fr. démonter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
A demonta ≠ a asambla, a monta, a remonta
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
demontá vb., ind. prez. 1 sg. demontéz, 3 sg. și pl. demonteáză; conj. prez. 3 sg. și pl. demontéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)