Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: demula (verb tranzitiv) , demulare (substantiv feminin)   
DEMULÁRE, demulări, s. f. Acțiunea de a demula și rezultatul ei. – V. demula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEMULÁRE s.f. Acțiunea de a demula și rezultatul ei. [< demula].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
demuláre s. f., pl. demulări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEMULÁ, demulez, vb. I. Tranz. A scoate dintr-un tipar în care a fost modelat. – Din fr. démouler.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEMULÁ ~éz tranz. (obiecte mulate) A scoate din formă sau din matriță. /<fr. démouler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEMULÁ vb. I. tr. A scoate dintr-un tipar în care a fost modelat. [< fr. démouler].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEMULÁ vb. tr. a scoate dintr-un tipar în care a fost modelat. (< fr. démouler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
demulá vb., ind. prez. 1 sg. demuléz, 3 sg. și pl. demuleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)