Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DENTÍȚIE, dentiții, s. f. Totalitatea dinților mamiferelor, caracteristică, după structură și număr, unui tip de regim alimentar. Dentiție de carnivor. ♦ Proces de formare și de apariție a dinților la copii și la puii animalelor mamifere. Dentiție întârziată.Dentiție de lapte = dentiție formata din 20 de dinți, care apare, la copii, între 6 luni și 3 am. Dentiție definitivă = dentiție formată din 8 incisivi, 4 canini, 4 premolari și 16 molari, care apare începând de la 6-7 ani. ♦ Modul în care sunt așezați dinții. [Var.: dentițiúne s. f.] – Din fr. dentition, lat. dentitio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DENTÍȚIE f. 1) (la copii și la puii de mamifere) Proces de formare și de apariție a dinților. 2) Totalitate a dinților (din gură); sistem dentar; dantură. 3) Fel în care sunt aranjați dinții pe maxilar; dantură. [Art. dentiția; G.-D. dentiției; Sil. -ți-e] /<fr. dentition, lat. dentitio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DENTÍȚIE s.f. Formarea și apariția dinților la copii. ♦ Modul în care sunt așezați dinții; totalitatea dinților. [Gen. -iei, var. dentițiune s.f. / cf. fr. dentition, lat. dentitio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DENTÍȚIE s. f. 1. formare și apariție a dinților. 2. totalitatea dinților mamiferelor. 3. modul în care sunt așezați dinții în gură; dantură (1). (< fr. dentition, lat. dentitio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DENTÍȚIE s. dantură. (Are o ~ perfectă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dentíție s. f. (sil. -ți-e), art. dentíția (sil. -ți-a), g. -d. art. dentíției; pl. dentíții, art. dentíțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)