Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DEPOLARIZÁRE, depolarizări, s. f. Acțiunea de a depolariza și rezultatul ei. – V. depolariza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEPOLARIZÁRE s.f. Acțiunea de a depolariza ți rezultatul ei; depolarizație. [< depolariza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEPOLARIZÁRE s. (CHIM.) depolarizație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
depolarizáre s. f. → polarizare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEPOLARIZÁ, depolarizez, vb. I. Tranz. 1. A împiedica sau a face să dispară polarizarea chimică a electrozilor. 2. A face să dispară polarizarea unui fascicul de lumină. – Din fr. dépolariser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEPOLARIZÁ ~éz tranz. A face să se depolarizeze. /<fr. dépolariser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DEPOLARIZÁ se ~eáză intranz. (despre electrozi, fascicule de lumină) A pierde capacitatea de polarizare. /<fr. dépolariser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEPOLARIZÁ vb. I. tr. 1. A împiedica polarizarea electrozilor. 2. A transforma un fascicul de lumină în lumină naturală, făcând să dispară starea lui de polarizare. [Cf. fr. dépolariser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEPOLARIZÁ vb. tr. 1. a micșora gradul de polarizare a luminii (sau a altei radiații electromagnetice). 2. a împiedica inducția și polarizația electrică a unui corp. ◊ a frâna sau a micșora polarizarea electrozilor. (< fr. dépolariser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
A depolariza ≠ a polariza
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
depolarizá vb., ind. prez. 1 sg. depolarizéz, 3 sg. și pl. depolarizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink